Românii care au protestat la filmul „120 BPM” sunt o mostră de Ev Mediu

Până în seara de 4 februarie, filmul „120 battements par minute” („120 BPM”) era cunoscut pentru premiul luat la Cannes. De acum e cunoscut în România și pentru că irită oameni prea ocupați să trăiască în alt timp decât prezentul.

România are o relație dificilă cu acceptarea diverselor minorități. Ultimul caz, cu ură îndreptată împotriva minorităților sexuale, s-a derulat în Capitală.

Filmul „120 battements par minute” a câștigat marele premiu al juriului la Cannes în 2017. Într-adevăr, e și o poveste de iubire gay în filmul „120 BPM”, dar subiectul e ceva mai amplu de atât. E vorba de determinarea unor tineri de a-i ajuta pe bolnavii de SIDA. E o dramatizare a unor fapte reale: acțiunile organizației civice Act Up din Franța anilor ’90.

Mişcarea Act Up reprezentată în filmul „120 BPM” e considerată precursoarea mişcărilor civice de după anii 2000. Acestea au condus, în final, la obţinerea unor drepturi fundamentale pentru diferite grupuri de minorităţi – de la cele sexuale la cele civice. Altfel spus, a pregătit terenul pentru teme actuale de astăzi, cum ar fi căsătoria între pesoane de acelaşi sex sau stoparea agresiunilor sexuale.

Una dintre temele filmului e că combatarea prejudecății că SIDA este boala persoanelor de la periferia societăţii și a minorităților sexuale. Cum e vorba de un film, „120 BPM” e și o poveste de dragoste.